In fapt, termenul de rodie reprezinta fructul, iar planta se numeste rodiu sau rodier. Acesta creste pe o arie care se intinde din Iran pâna la Munții Himalaya in India de nord si este cultivat si naturalizat in intreaga regiune mediteraneana inclusiv in Caucaz din vremuri antice. Este cultivat pe scara larga in Iran, India, zonele uscate din Sud-Estul Asiei, Malaya, Indiile Orientale, si Africa tropicala. Introdus in California de colonistii spanioli in 1769, rodierul este acum cultivat mai ales in zonele uscate din California si Arizona pentru fructele sale exploatate comercial ca sucuri

Interiorul fructului de rodie este compus din multe boabe carnoase, fiecare continand o samanta. Aceste boabe sunt de obicei numite, usor inadecvat, “boabe de rodie”.
Semintele uscate de rodie provin din varietati acre, ale caror fructe nu se pot manca crude.
Coaja pomului de rodie se poate folosi ca purgativ foarte puternic, dar are efecte secundare foarte serioase.
Semintele de rodieau un gust placut, proaspat, dulce-acrisor.
Fructele trebuie sa fie rotunde si durdulii, grele pentru dimensiunile lor, cu o culoare proaspata si stralucitoare, fara taieturi sau zbarcituri. Fructele mai mari au mai mult suc. Rodia nu este un fruct care sa se mai coaca dupa culegere, asa ca odata recoltate nu mai continua sa produca zaharuri.
Fructele intregi se pot pastra timp de o luna intr-o zona racoroasa si uscata, sau se pot refrigera pana la 2 luni. Boabele se pot congela pana la un an intr-o punga de plastic ermetic inchisa. Sucul proaspat trebuie tinut la frigider si consumat in interval de 2 – 3 zile.
Rodia provine din Asia Centrala, probabil Persia. Acum se cultiva in Asia Centrala si de vest, tarile Mediteranei si India de nord. Numele rodiei are origine antica. In latina clasica, fructul era cunoscut fie ca “malum punicum“, fie ca “malum granatum“. In aceste nume, “malum“ inseamna “mar”, “granatum“ deriva din granum “bob”, si expresia inseamna “multe boabe”.
Semintele crocante de rodie sunt bogate in acid elagic, un antioxidant puternic ce poate inhiba o enzima responsabila in aparitia cancerului de san. Acidul elagic inhiba si multiplicarea celulelor canceroase. Asa arata cercetarile specialistilor de la Institutul de Cercetare Beckman din SUA. Poti sa folosesti semintele de rodie in salate, peste branzeturi sau in iaurt.

Utilizari culinare
Semintele de rodie au astazi importanta culinara numai in nordul Indiei, unde sunt uscate si folosite pentru a aromatiza mancarea. In acest scop, semintele de rodie salbatica se recolteaza cand sunt prea acre pentru a fi mancate proaspete. Acest condiment are un gust subtil, dulce-acrisor, si in acelasi timp caustic, foarte popular in Punjab si Gujarat, in India de nord-vest. Semintele de rodie se folosesc mai ales pentru legume, uneori, apar si in mancarea non-vegetariana din bucataria Moghul.
Grenadina, suc concentrat din seminte proaspete de rodie, este des folosita in nordul Indiei nu numai pentru deserturi, ci si pentru a marina carnea, datorita continutului sau ridicat de enzime proteolitice, care inmoaie carnea. Fie ca suc proaspat stors, fie sub forma mai durabila a grenadinei, rodiile sunt un inacritor des intalnit in Asia de vest, si se pot folosi, de exemplu, in salata turceasca kisir, facuta din faina pre-coapta de grau (bulgur), patrunjel si chiar legume proaspete.
Nu in ultimul rand, semintele uscate de rodie sunt o alternativa interesanta pentru stafide in dulciurile europene.
Semintele de rodie mai pot fi folosite la preparatele din peste, cu carne alba: cod, salau, pangasus, etc.

Intrebuintare in sanatate
Furnizând 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, conținut in 100 ml, sucul de rodie este si o excelenta sursa de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu si de polifenoli antioxidanți. Cu toate acestea, rodia nu e o sursa importanta de nutrimente.

Cei mai abundenți polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numiți punicalagini prezentați in cercetarile publicate in perioada 1990-2007 ca având capacitatea de a epura radicalii liberi puternici in studiile de laborator. Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.

Mulți producatori de alimente si de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizarii extractelor de rodie, care nu conțin zahar, calorii sau aditivi, in locul sucului, ca ingrediente favorabile sanatații in produsele lor. in majoritate, extractele de rodie conțin in mod special acid elagic, care poate fi absorbit in corpul uman numai dupa consumul de punicalagini .

In studii preliminare de cercetare in laborator si in cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient in reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace, incluzând oxidarea LDL, statusul oxidativ al macrofagelor si formarea celulelor spumoase, toate acestea fiind etape in ateroscleroza si in boala cardiovasculara . Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificați ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc acesti factori de risc. S-a aratat ca rodia intervine in reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei.

Cercetarea sugereaza ca sucul de rodie ar putea fi eficient impotriva cancerului de prostata si in osteoartrita. in 2007,au fost aprobate sase testari clinice efectuate in Statele Unite ale Americii, Israel si Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostata sau hiperplazia de prostata, in diabet sau in limfom.
Sucul ar putea avea , de asemenea, efecte antivirale si antibacteriene impotriva placii dentare.