Previous Next

Dragobetele

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era considerat a fi o divinitate mitologica (ale carei radacini pornesc inca din neolitic), patron al tinerilor indragostiti, ce poate fi asemuit cu zeitatile dragostei de la vechii greci si romani (Eros si Cupidon). Este sarbatorit pe 24 februarie. Sarbatoarea de Dragobete este echivalentul romanesc al sarbatorii Valentine\'s Day, sau ziua Sfantului Valentin, sarbatoare a iubirii. Probabil ca 24 februarie insemna pentru omul arhaic inceputul primaverii, ziua cand natura se trezeste, ursul iese din barlog, pasarile isi cauta cuiburi, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria naturii.

Etimologie
Daca incercam supozitii etimologice, Dragobete ar proveni din slava veche, dragubiti - a fi drag. Pare verosimil. Dar zeul exista pe plaiurile noastre cu mult inainte de venirea slavilor. Dovada, stravechile rituri atestate la tracii nord-dunareni (dacii), ca si la cei sud-dunareni, cum ar fi ritualul infratirii (intre baieti) si insuratirii (intre fete), prezent pana in secolul trecut in ceremonialul Dragobetelui: inconjurati de ceata lor, tinerii isi crestau usor bratul stang in forma de cruce solara, suprapunandu-si zgarieturile, apoi sugeau putin sange unul de la celalalt, devenind frati de cruce si surori de cruce. O alta ipoteza este ca “Dragobete” ar proveni din cuvintele dacice trago - tap si bete - picioare (ca in latina - pedes). Mai tarziu, nemaiintelegandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede - bete (bete insemnand si fasii, cingatori inguste, tesute si frumos impodobite). Tapul simbolizeaza puterea de procreare, forta vitala, libidoul, fecunditatea. Dupa crestinarea dacilor, sarbatoarea de Dragobete si-a pierdut atributiile primitive, devenind un zeu al dragostei curate, simbol al primaverii, sarbatorit la ziua imperecherii pasarilor.

Traditia romana
Si romanii isi celebrau pe 15 februarie Lupercaliile, marea lor sarbatoare a dragostei, dupa ritualuri din timpuri imemoriale. Ceremonia se desfasura in jurul pesterii unde lupoaica ii alaptase pe Romulus si Remus. Preotii oficianti veneau goi si sacrificau tapi, cu pieile carora se infasurau, apoi alergau urmati de tot tineretul Romei, lovind cu curele facute din tapii jertfiti pe toate femeile intalnite in cale, acest ritual favorizandu-le maternitatea. Asadar, arhaicul Dragobete poate fi asemuit mai degraba cu stravechii zei ai grecilor si romanilor, reprezentati cu picioare si coarne de tap, acoperiti de par, dantuind prin paduri si pandind nimfele sau tarancile ratacite. Acesti zei primitivi erau sarbatoriti o data cu dezlantuirea de energie a primaverii: natura pura, bucuria curata de a vietui si de a iubi.

Traditiile romanesti
Dragobetele a devenit fiu al Babei Dochia, reprezentand opusul ei, principiul pozitiv, simbol al primaverii, sarbatorit la “logodna” pasarilor, ziua imperecherii acestora, cand se strang in stoluri, se aleg perechile si purced la strangerea celor trebuincioase pentru cladirea cuiburilor. Pasarile ramase nepereche vor astepta Dragobetele anului urmator, ca si oamenii. Entitate mitologica asemanatoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferentiaza de blajinitatea Sfantului Valentin din traditia catolica, fiind un barbat chipes, un neastamparat si un navalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un nas al animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, asa cum si pasarile \"se logodesc\" in aceasta zi. In aceasta zi, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala „ Dragobetele saruta fetele”. Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat.

Cei tineri
Inca de dimineata, tinerii, imbracati in haine de sarbatoare, se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii si, daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi in diverse farmece de dragoste. In sudul Romaniei (Mehedinti), fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna. Dragobete era si patron al bunei dispozitii: tinerii petreceau, fetele se infruntau cu acuzatii de farmece facute pe ascuns pentru atragerea iubitilor, dar totodata se rosteau juramintele iubirii, Dragobete fiind de multe ori punct de plecare pentru viitoarele casnicii. Dar Dragobete era si un fel de \"nas cosmic\" al pasarilor de padure, din moment ce se credea ca acestea incepeau sa se imperecheze din aceasta zi, din aceasta zi cautandu-si cuiburile. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.

Cei maturi
Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua in care trebuiau sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste. Daca in aceasta zi ai norocul sa auzi pupaza, vei fi harnic tot anul. Daca ploua, primavara va veni devreme si va fi frumoasa. In aceasta zi nu se tese, nu se carpeste, nu se lucreaza la camp sau in fierarie. In schimb, se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Deasemenea, dat fiind faptul ca originile traditiei se regasesc in ciclul naturii, in aceasta zi nu se sacrifica pasari sau animale. O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat intr-o buruiana, numita Navalnic, de Maica Precista, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.

poza R     DANYELLE COOKING CONS SRL
Bucuresti - Romania
Telefon: 0721.825.819
Email: danyelle@danyelle.ro
---------------------------

Preluarea si reproducerea informatiilor publicate pe site-ul www.danyelle.ro se poate face doar cu acordul scris si cu respectarea legislatiei in vigoare.

    TRADE MARK DANYELLE COOKING

 4194948                HAWAII REGISTRATION